Etichete

, , , ,

     De multe ori preferam sa ascultam o predica buna sau sa mergem la liturghie si nu mai studiem Cuvantul acasa ca sa vedem daca preotul/pastorul spune ce e adevarat. Adevarul e ca nu trebuie sa fim de acord cu tot ce se spune, multe lucruri sunt simple baliverne sau pur si simplu adevaruri intelese pe dos.

      Cu privire la asta avem un exemplu foarte bun in Biserica Primara: “crestinii ajungeau acasa si studiau Cuvantul, sa vada daca ce li se spunea este adevarat.” Cam asta ar trebuie sa facem si noi, pentru ca Duhul Sfant e dat tuturor, nu doar “liderului spiritual”.

      Un adevar extrem de important care din pacate e ignorat de multe culte neoprotestante si de multe ori exagerat de religiile de baza (Catolici si Ortodocsi) este cu privire la mantuire. Cert este faptul ca mantuirea este prin credinta:

 “Căci prin credinţa din inimă se capătă neprihănirea, şi prin mărturisirea cu gura se ajunge la mântuire” – Romani 10:10

“Cine crede si se boteaza va fi mantuit.”

        Pana aici suntem toti de acord. Problema apare in continuare. Sa ne uitam ce spune Iacov in capitolul 2:

“ Fraţii mei, ce-i foloseşte cuiva să spună că are credinţă, dacă n-are fapte? Poate oare credinţa aceasta să-l mântuiască?

  Dacă un frate sau o soră sunt goi şi lipsiţi de hrana de toate zilele, şi unul dintre voi le zice: „Duceţi-vă în pace, încălziţi-vă şi săturaţi-vă!”, fără să le dea cele trebuincioase trupului, la ce i-ar folosi?

 Tot aşa şi credinţa: dacă n-are fapte, este moartă în ea însăşi.

  Dar va zice cineva: „Tu ai credinţa, şi eu am faptele. Arată-mi credinţa ta fără fapte, şi eu îţi voi arăta credinţa mea din faptele mele.”

  Tu crezi că Dumnezeu este unul şi bine faci; dar şi dracii cred… şi se înfioară!

Vrei, dar, să înţelegi, om nesocotit, că credinţa fără fapte este zadarnică?

 

           Acesta este adevarul vital acoperit si ascuns de noi in epoca noastra moderna. Nu e de mirare ca biserica e la pamant din toate punctele de vedere si ca tinerii sunt mai lumesti chiar decat “cei din lume”. O teologie gresita duce la monstrii spirituali, crestini de duminica care n-au nici o bucurie in viata lor (nici macar in ziua Domnului!). Oare ce parere are Dumnezeu despre un om care s-a botezat odata (indiferent ca a facut botezul cand era mic sau la maturitate) iar apoi traieste in precurvie, minciuna, barfa, invidie, ura, neascultare…si lista poate continua. Citeste singur Galateni 5:19-21.

      Cea mai buna dovada ca esti in procesul de mantuire si ca esti pe drumul cel bun este o dorinta dupa sfintire, o puternica ura fata de pacat (aici toti trebuie sa ne luptam) si prezenta roadelor Duhului si a faptelor bune in viata noastra. Citeste in continuare:

– Îndeamnă-i să facă bine, să fie bogaţi în fapte bune, să fie darnici, gata să simtă împreună cu alţii (1 Timotei 6:18)

– Trebuie ca şi ai noştri să se deprindă să fie cei dintâi în fapte bune, pentru nevoile grabnice, şi să nu stea neroditori. (Tit 3:14)

       In concluzie, daca zicem ca putem trai oricum si nu se vede nici o fapta buna sau o roada in viata noastra, mergem pe drumul cel bun…inspre pierzare vesnica! Trebuie sa realizam ca nu o religie ne mantuie, ci Iisus Hristos. El singur ne poate duce in cer, dar are nevoie si de acordul nostru..si mai mult decat atat, de stradania noastra!